In mod obişnuit, aceste "schimbãri climatice", cunoscute şi sub denumirea de "cele şase tipuri de energii", nu provoacã modificãri patologice în organism. Acţiunea lor poate determina apariţia bolii numai atunci când schimbãrile climatice sunt bruşte sau extreme, sau dacã rezistenţa organismului este scãzutã. Atunci când sunt privite ca factori ce stau la baza apariţiei bolilor, aceste schimbãri climatice sunt denumite "cele şase energii perverse".
In momentul în care produc îmbolnãvirea, "cele şase energii" invadeazã corpul, din exterior spre interior, prin piele, nas sau gurã. Afecţiunile provocate de aceşti factori sunt strâns legate de schimbãrile de vreme şi de mediul înconjurãtor. De aceea, ele mai sunt denumite şi "boli de sezon".
PRIMĂVARA - VÂNTUL
Vântul este asociat cu Yang-ul, ficatul, lemnul și primãvara - când este cel mai des întâlnit având o putere foarte mare, penetrând cu uşurinţã în interiorul corpului. El poate invada cu uşurinţã corpul atunci când acesta este transpirat sau în timpul somnului.
Vântul este asociat cu mişcarea şi cu activitatea şi poate aduce şi celelalte "energii perverse" în interiorul corpului, odatã cu el. Vântul este considerat cea mai importantã "energie perversã", fiind denumit generic ca fiind "cauza celor o sutã de afecţiuni".
Vântul disperseazã energia în sus şi în exterior. Afecţiunile cauzate de vânt se manifestã iniţial la nivelul pãrţii superioare a corpului - cap, organe de simţ şi piele.
Manifestãrile clinice sunt: dureri de cap, obstrucţie nazalã, dureri şi usturimi în gât, umflarea feţei, transpiraţii şi sensibilitate la vânt. Apariţie rapidã şi schimbãri rapide declanşeazã afecţiuni acute, cu evoluţie rapidã, precum febra, bolile infecţioase.
VARA - ARŞIŢA VERII
Arşiţa sau cãldura excesivã este forma predominantã de energie din timpul verii şi, spre deosebire de ceilalţi factori patogeni, ea nu este întâlnitã decât pe durata acestui anotimp. Cãldura verii este un factor patogen de naturã Yang.
Bolile pe care le provoacã sunt induse de temperaturi înalte şi apar în urma expunerii excesive la soare sau staţionarea pentru mai mult timp în locuri supraîncãlzite şi cu ventilaţie proastã. De obicei, afecteazã capul şi ochii, provocând ameţeli şi tulburãri de vedere.
Cãldura verii este caracterizatã de acţiune la nivelul zonelor superficiale, dispersie şi consumarea lichidelor corpului. Simptomele sunt: febra ridicatã, sete, transpiraţii excesive, agitaţie, puls crescut.
Cãldura verii poate de asemenea sã blocheze funcţia de închidere a porilor, menţinându-i deschişi. In acest mod vor apare pierderi mari de fluide prin transpiraţie excesivã. Va aparea : setea, limba şi gura devin uscate, urina este foarte concentratã, stare de epuizare.
VARA - FOCUL
Adesea, vara existã un exces de Yang (cãldurã, luminã) şi drept urmare apare "focul".
Focul este un factor patogen de naturã Yang și reprezintă forma cea mai severã a Yang-ului consumând fluidele (Yin) ale corpului. Acţiunea focului este caracterizatã de ardere şi deplasare spre partea superioarã.
Focul care invadeazã corpul stârneşte vântul şi provoacã perturbaţii ale funcţiilor sanguine.
1. Excesul de foc afecteazã meridianul ficatului şi tendoanele, stârnind vântul în ficat. Simptomele "arşiţei care stârneşte vântul": febrã mare, comã, convulsii, rigidizarea gâtului, privire fixã.
2. Afectarea sângelui de cãtre foc duce la creşterea vitezei de circulaţie a sângelui, iar pulsul devine foarte ridicat. In formele severe sângele este scos din vase, ducând la: epistaxis, hematurie, sângerãri uterine, menoragie.
Focul patogen ce stagneazã poate descompune carnea şi sângele, ceea ce duce la: furuncule, ulceraţii, abcese.
VARA TÂRZIE - UMEZEALA
Umezeala reprezintã tipul de energie predominantã din timpul verii târzii - acel interval dintre vara propiu-zisã şi toamnã - anotimp care în China este caracterizat de ploi abundente şi de cãldurã. In aceastã perioadã, umezeala patogenã invadeazã cu uşurinţã corpul, afectând Yang-ul şi împiedicând circulaţia energiei.
Manifestãrile clinice includ senzaţia de greutate în piept, distensie abdominalã, micţiune dificilã şi cantitate scãzutã de urinã, evacuarea dificilã a scaunelor ce conţin mucus.
Splina preferã uscãciunea şi se teme de umezealã. Din acest motiv, umezeala va afecta funcţionarea splinei, provocând senzaţia de apãsare în epigastru şi în abdomen, constipaţie, edeme. Toate acestea sunt consecinţe ale afectãrii funcţiilor de transport şi transformare a fluidelor în corp (asigurate de splinã).
TOAMNA - USCĂCIUNEA
Toamna este de obicei foarte uscatã în China. De aceea, uscãciunea a fost asociatã în medicina tradiţionalã chinezã cu acest anotimp. Uscãciunea consumã lichidele din corp.
Uscãciunea afecteazã adesea plãmânul. Acesta este organul deţinãtor de energie cel mai delicat.
Funcţiile plãmânului sunt legate de împrãştierea fluidelor şi de umezire. Afectarea plãmânului va duce la obstrucţia funcţiei de dispersie a fluidelor. Uneori va apare o tuse seacã, însoţitã de secreţii ce poartã urme de sânge.
IARNA - FRIGUL
Frigul este un factor patogen Yin şi drept urmare el va afecta Yang-ul (energia şi funcţiile) corpului. Frigul tulburã mecanismul homeotermiei şi apar simptome de boalã caracteristice: membre reci, scaune diareice conţinând resturi alimentare nedigerate, micţiuni frecvente şi cantitãţi mari de urinã, ş.a.m.d.
Acţiunea frigului este însoţitã de contracţie şi stagnare, având drept consecinţe apariţia unor dezechilibre în mecanismul de închidere şi deschidere al porilor, contractarea spasmodicã a tendoanelor şi meridianelor, împiedicarea circulaţiei normale a energiei şi a sângelui. Drept simptome secundare pot fi menţionate: durerea, aversiunea faţã de frig, lipsa transpiraţiei, posibilitatea limitatã de mişcare a membrelor.
Frigul afecteazã cu uşurinţã partea inferioarã a spatelui, genunchii, articulaţiile, stomacul, intestinele şi ficatul. Frigul, deşi caracteristic iernii, poate apãrea şi în alte anotimpuri.
Categories:
Factorii externi